mimensis.

aștepți veșnicia zâmbetului meu confuz.
necruțătoare e privirea mea a cărei căldură o simți
străpungându-ți monotonia.
sfărmându-ți echilibrul egoului
în mii de măști stupide.puerile.
copilărească ți-e atitudinea atunci când privești pe furiș,
prea evidentă e flacăra ce-ți torturează astâmpărul.
ești o furtună abătută pe un cer din care nu plouă,
doar fulgeră.
mușcă din inimă. las-o să te blesteme.

o să-mi pun sufletul pe tarabă.

Advertisements

She stood in the doorway.

Orologiul din mijlocul oraşului s-a stricat.Timpanele gem de atâta linişte.Sângele ne aleargă prin vene cu 120/h, trupurile noastre se descompun în agitația surdă ce zvâcnește în noi. Vibrația gândului se deșiră în acorduri, fatală formă de sațietate. Ceasornicul începe să bată, miezul nopții îmi vorbește de tine. Dansăm în ritmul vocilor din mintea noastră.
Străbate-mi gândul cu ochi de drac, aleargă-mi prin vene, arde-mă cu îndrăzneală, învelește-mă cu privirea și nu te opri.Inima-ți pulsează aritmic. Nu mai țin minte ce înseamnă un răspuns din partea ta, rămâi un mit. De ce taci?
……………………………………………………………….
Vântul mă înfioară, cerul se scurge în cenușiu iar clipele de impas străbat subconștientul redevenind o nouă formă a realității. Pupilele îmi amorțesc. Bucăți de cer colorează orizontul deformând conturul timpului. Realul mă îmbolnăvește de astm. Aruncă-mi visul în abis și îngheață-mi trupul, stinge-mi suflul de un roșu aprins și ascunde-mă.